Etimologic, numele provine din cuvintele dacice «trago», care inseamna tap si «pede» care inseamna picioare. Cu timpul, trago devine drago, iar pede devine bete. Se presupune ca "TRAGO" era pentru daci, simbolul fertilitatii si dragostei. De aici deducem de ce Dragobete este cunoscut ca entitate mitologica.

Initial, Dragobete era "nas ceresc" doar pentru pasarile nemigratoare, carora le oficia simbolic o nunta, in spatiul cosmic. Pasarile se adunau in stoluri, isi construiau cuiburi si se imperecheau. In caz contrar, acestea ramaneau fara pui pana anul viitor. Cu timpul, Dragobete a devenit nas ceresc si pentru tinerii indragostiti.

Dragobete mai este cunoscut si ca "fiul al Babei Dochia" sau "Sfantul Ion de primavara", "Navalnic"(buruiana in care a fost transformat de Maica Domnului).